- înţelépt
- adj. m., pl. înţelépţi; f. sg. înţeleáptã, pl. înţelépte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
înţelépt
Look at other dictionaries:
înţelept — ÎNŢELÉPT, EÁPTĂ, înţelepţi, te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este înzestrat cu înţelepciune, care are mintea clară; cuminte, deştept. ♦ (Substantivat) Filozof (antic). ♦ (Despre înfăţişarea, acţiunile sau manifestările cuiva) Care exprimă… … Dicționar Român
minte — MÍNTE, minţi, s.f. 1. Facultatea de a gândi, de a judeca, de a înţelege; raţiune, intelect. ♢ loc. adj. Cu minte = cu judecată normală, sănătoasă; p. ext. înţelept. ♢ loc. adj. şi adv. Fără (de) minte = nebun; nesocotit, nesăbuit. ♢ expr. Ieşit… … Dicționar Român
mândru — MẤNDRU, Ă, mândri, e, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. de ). Mulţumit, satisfăcut, încântat; care are un sentiment de demnitate, de încredere în calităţile proprii; demn. 2. Care are încredere… … Dicționar Român
preaînţelept — PREAÎNŢELÉPT, EÁPTĂ, preaînţelepţi, te, adj. (înv.; adesea substantivat) Foarte înţelept; învăţat. ♦ (Despre cuvinte, acţiuni etc.) Plin de înţelepciune; care denotă multă înţelepciune. – Prea + înţelept. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa:… … Dicționar Român
filozof — FILOZÓF, OÁFĂ, filozofi, oafe, s.m. şi f. 1. Persoană care se ocupă cu filozofia, care studiază şi prelucrează problemele fundamentale ale filozofiei, care are o concepţie proprie în domeniul filozofiei; gânditor. 2. (pop.) Om învăţat, priceput… … Dicționar Român
chibzuit — CHIBZUÍT, Ă, chibzuiţi, te, adj. Care judecă o situaţie cumpănind toate eventualităţile; socotit, cumpănit. – v. chibzui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Chibzuit ≠ nechibzuit, nesocotit, necugetat, necumpănit, nesăbuit, nechitit… … Dicționar Român
judicios — JUDICIÓS, OÁSĂ, judicioşi, oase, adj. Care judecă cu pătrundere şi cu discernământ; înţelept. ♦ (Despre acţiuni, idei etc.) Bine gândit, chibzuit, socotit. [pr.: ci os] – Din fr. judicieux. Trimis de cata, 25.02.2009. Sursa: DEX 98 Judicios ≠… … Dicționar Român
nestor — NÉSTOR s.m. (Liv.) Bătrân înţelept, dotat cu prudenţă şi cu experienţă. [cf. Nestor – bătrân înţelept care a asistat la asediul Troiei]. Trimis de LauraGellner, 22.06.2005. Sursa: DN NÉSTOR s. m. bătrân înţelept, înzestrat cu prudenţă şi cu… … Dicționar Român
înţelege — ÎNŢELÉGE, înţelég, vb. III. 1. tranz. A şi face, a avea o idee clară şi exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. ♢ expr. Aşa (mai) înţeleg şi eu = aşa da, aşa e pe placul meu. A înţelege pe cineva = a) a pricepe ce… … Dicționar Român
cuminte — CUMÍNTE, cuminţi, adj. 1. Cu purtări bune; aşezat, liniştit. 2. Cu judecată; deştept, înţelept. ♢ (Substantivat, m.) Un nebun arunc o piatră n baltă şi zece cuminţi n o pot scoate. ♦ Prevăzător, prudent. – Cu + minte. Trimis de IoanSoleriu, 31.05 … Dicționar Român
